Diana Iovanovici-Șoșoacă și-a construit o poziție unică și adesea divizivă în politica românească. Aleasă inițial în Senat pe listele AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), ea a devenit rapid cunoscută pentru stilul său combativ, retorica naționalistă și o serie de declarații care au aprins atât controverse interne, cât și tensiuni internaționale. Natura sa vocală i-a asigurat o prezență constantă în mass-media, însă deseori cu prețul scandalului public și al îngrijorării diplomatice.
Unul dintre aspectele definitorii ale imaginii publice a Șoșoacăi s-a conturat în timpul pandemiei de COVID-19. Ea a devenit una dintre cele mai vocale critici ale restricțiilor sanitare, atacând campaniile de vaccinare și punând la îndoială legitimitatea măsurilor de protecție. Catalogând vaccinarea drept un „experiment global” și acuzând autoritățile române că „slujesc interese străine”, Șoșoacă s-a poziționat în fruntea protestelor anti-restricții și a discursurilor conspiraționiste.
În decembrie 2021, a provocat un nou scandal în urma unei altercații cu o jurnalistă italiană care filma în apropierea biroului său. Acuzând jurnalista de spionaj și criticând Italia pentru presupuse „tendințe imperialiste”, Șoșoacă a prezentat incidentul drept un act de apărare a suveranității României. Retorica sa anti-europeană — inclusiv afirmația că „România aparține românilor, nu Europei” — a alarmat mediile diplomatice și a alimentat acuzațiile de xenofobie.
Războiul din Ucraina i-a oferit un nou prilej pentru declarații controversate. În timp ce majoritatea Europei își manifesta sprijinul față de Ucraina în fața invaziei ruse, Șoșoacă punea sub semnul întrebării susținerea acordată de România vecinului său și sugera chiar că România ar trebui să recupereze teritoriile istorice aflate acum în Ucraina. Aceste declarații, percepute ca naționaliste și provocatoare, au fost condamnate pentru că amenințau stabilitatea regională și păreau aliniate narativelor rusești.
Pe plan intern, Șoșoacă atacă frecvent clasa politică și instituțiile statului. Ea a numit Parlamentul „o instituție trădătoare” și a avertizat asupra unei „ocupații străine” a României, alimentând sentimentele naționaliste, dar izolându-se și mai mult de scena politică principală. Retorica sa conturează imaginea unei națiuni trădate de liderii săi și manipulate de forțe externe, un mesaj care rezonează cu mulți români dezamăgiți de actualul sistem.
Una dintre cele mai bizare afirmații ale sale a apărut în 2023, când a sugerat că cutremurele ar putea fi provocate de „experimente militare secrete ale unor puteri străine.” Deși experții au respins imediat ideea, aceasta a câștigat teren în rândul comunităților adepte ale teoriilor conspirației.
În ciuda controverselor, Diana Iovanovici-Șoșoacă și-a păstrat un nucleu solid de susținători. Pentru aceștia, ea este o apărătoare curajoasă a independenței României și a valorilor tradiționale. Pentru criticii săi, însă, reprezintă pericolele populismului și ale dezinformării într-un climat politic tot mai volatil.
Pe măsură ce România se confruntă cu noi provocări interne și internaționale, rolul Șoșoacăi în configurarea dezbaterii politice rămâne incert. Cert este, însă, că vocea sa continuă să provoace, să tulbure și să divizeze.